Asta e ..Iubirea....

În lumea asta răvășită,
Atât de mult eu îmi doresc,
S-ajung odată în ..pădure...,
Să stau,... s-ascult,...și să gândesc.

Afară liniște să fie..,
Doar ploaia, stropii să-i ascult,
Cum cânta lin o melodie,
Din brazii care ne ascund.

Nu mi-as dori decât o oaza,
Țesută din mii de culori....,
O lună plină și frumoasă,
Un cer ...cu stele, fără nori.

Și-atunci , în liniștea absolută
Mi-as mai dori încă ceva...,
Să fii alături lângă mine,
Să pot să TE IUBESC...as vrea!

Să-ți spun ce mult am strâns în mine,
De-a lungul timpului..., în gând,
Te aduceam în seri "senine"...,
Și te-alungam tot rând...pe rând.

Ești focul care arde în mine,
Ești tot ce mi-am dorit ...mereu...
Știu sigur, ce sunt pentru tine..
IUBIREA,...sufletului tău!!


Și împreună , într-o noapte,...
Să reușim să ne IUBIM...
Să.. UIT, ..să UITI,.. acum de toate,
Îmbrățișați pe veci să fim!!!

TIMPUL....NOI...si...UNIVERSUL...!!

A...fost o data...,cam asa ar incepe ..o poveste..sau poate mai corect ,exprimat...asa a fost la "inceput",cand povestile le spunea bunica la...gura sobei....

Mi-aduc aminte mereu cu drag de o imagine purtata in suflet pe aripi de timp...o imagine cu o fetita..care avea parul impletit in codite...si care la inceput de "drum"prin viata,astepta cu rasuflarea taiata in fiecare seara ...sa termine bunica munca de peste zi... si sa se aseze langa focul din vatra ca sa ii spuna o ..."poveste"...poate ca era aceeasi in fiecare seara ,pentru ca era traita si adevarata...nu era o poveste cu "zmei"..sau cu "scufita rosie"..era ceva trait...simtit si exprimat cu sufletul unde cuvintele poate ca existau dar ,se intelegea doar prin vibratia glasului trist si bland ...le ascultam cu sufletul....Femeia blajina si intodeauna senina si ...calda ...a oferit iubire fara sa astepte ceva la "schimb"...se multumea sa fie ascultata ...in linistea serii....si in tacerea camerei ...doar umbrele focului jucau frenetic ..pe perete....

Poate multi dintre noi avem amintiri dintr-o seara de iarna la "gura sobei"langa un bunic ...aceea amintire nu cunoaste "timp",chiar daca au ...curs anii,ea este la fel de "acum si aici"...vie si traita la intensitatea ..momentului...

Azi foarte rar mai ajungem real sa stam si sa ascultam cum trosnesc lemnele in focul din soba....si totusi chiar daca am "avansat"si suntem "moderni"sunt cu siguranta seri ...in care fiecare dintre noi ne retragem "acolo"ca sa ne regasim sa ne intelegem si sa ne oprim in loc din "vuietul"agitatiei cotidiene...in acel moment "timpul"devine ceva atat de ...relativ!

Suntem...TRECATORI....prin timp ,el mereu .."curge"in felul lui ca si nisipul din ..clepsidra,dar exista un "timp"pentru tot si pentru ..toate..,poate de aici si expresia "toate la timpul lor"!Nimic nu este ...intamplator!!

Cred ca multora dintre noi li s-a intamplat sa faca un gest, sau in fuga sa apara o "imagine"care in interior sa simti ca ai mai "trait-o"..e un fel de .."deja-vu"..o unda a timpului care s-a intalnit cu unda ..prezenta...un "ciclu"poate ca nu exact dar cu siguranta nu trece neobservat....

Sunt persoane care nu s-au vazut niciodata...din colturi diferite de lume...si totusi atat de "identice"ca si exterior ..o "clonare"aproape perfecta a "fatadei"chiar daca interiorul este "altul la fiecare individ in parte....

Ganduri care zboara intr-o seara de vara....in locul unde te retragi deseori ca sa iti "aduni"cioburile de peste zi ale sufletului ..fiecare se retrage intr-un colt al lui de...suflet pe o "banca"si in linistea noptii....isi odihneste sufletul ...si fiecare dintre noi alege o "imagine"care te ajuta sa te "ridici"sa il colorezi cu zambet si sa mergi pe drumul tau ..incet dar sigur ...si intodeauna cald si plin de iubire!

Sunt momente intr-o zi in care te "opresti"si privesti in jurul tau ..momente in care poti crede ca "opresti timpul"chiar si pentru o ..secunda...dar nu el curge si atunci ..la fel de lin ..si la fel de sigur..acele momente in care mi-as dori sa am un "buton"de .."stop"...iar cand as da din nou "play"mi-as dori sa vad ..oamenii...senini, care zambesc,care privesc viata fara agitatie si neliniste....oameni pe care daca ii privesti in ochi...sa le simti caldura si ..iubirea.....insa...din pacate sunt tot un Om...si nimeni nu va reusi sa schimbe "Lumea"...si cursul vietii .."moderne"!!

Atunci ...dupa cateva clipe de liniste "cu mine"ma reintorc ..in "lume"si incerc sa ..zambesc si sa aduc zambete pe chipul celor din jurul meu ..si cred ca cea mai ..."atinsa"fericire este atunci cand ...reusesti sa aduci un zambet OMULUI....atunci cand reusesti sa nu-l judeci doar sa-l iubesti asa cum este el...simplu si firesc...si intodeauna...ADEVARAT!

TIMPUL...curge...NOI...suntem trecatori prin el...iar UNIVERSUL imens!

O noapte cu stele si luna ...calda si plina de iubire in suflet.....!

Povestea noastra

Povestea noastra...- Jeny Marian

Faptura ta ce-mi incalzea, 

Odaia friguroasa..., 

Trista a ramas in urma ta, 

Si fara ...foc in casa. 

Si daca maine vei pleca, 

Uitand in urma ...totul! 

Am sa sarut privirea ta, 

Ca sa-ti urmezi...norocul! 

Iar daca ochii tai cei calzi, 

Cu lacrimi se vor umple... 

Am sa inteleg ,ca tu chiar azi, 

De mine te vei rupe. 

Si n-am sa pun doar intrebari, 

La care stiu raspunsul, 

Doresc sa stii ,ca pana azi, 

Ti-am savurat...surasul! 

Eu am privit in urma ta, 

Stiind ca nu pot spune... 

Ce bine era cand te aveam , 

Aici doar langa mine! 

Dar am stiut sa pierd frumos.. 

Si-am suferit in taina..., 

Ca tu sa poti sa pleci duios, 

Calcand pe a mea rana. 

Furtuna e in jurul meu... 

Si sufletul imi plange... 

Cand ma trezesc mereu,mereu... 

Si nu te pot ...atinge! 

Din drumul tau nu te intorc, 

Asa a fost ...destinul, 

Ca tu sa pleci...si eu sa pot, 

Sa-ti savurez....veninul!! 

O viata inca de-as avea, 

Eu te-as iubi in taina... 

Te-as imbraca cu inima.. 

Si te-as topi in ...palma!! 

Te-am intalnit in vis

Te-am intalnit in vis

Jeny Marian

Te-am cunoscut,in prag de noapte 

Si am uitat sa mai intreb... 

Pe ce carari de mult uitate, 

Ai aparut...din departari? 

Tu mi-ai raspuns ca intodeauna, 

Ca vii din lumea de povesti, 

Acolo unde numai luna... 

Luceste-n hainele domnesti! 

Si ai ramas sa-ti canti IUBIREA, 

Pe un refren de mult uitat... 

Dar cand ti-ai ridicat privirea, 

Atat de singur te-ai ...aflat! 

Puteam s-ascund privirea ta, 

In multe ganduri si in vise.. 

Dar nu a vrut INIMA mea, 

S-asculte....cantecele,triste! 

TACEREA TA...!!!

Cand razele de luna, lumina isi revarsa,

Albastru marii calme,te imbratiseaza cald...

Acolo ca o umbra eu te revad pe tine,

Intr-o amintire tandra ,a noptilor de jad!

Era frumos afara ,o noapte de poveste...

Un cer cu mii de stele lucind in ochii tai,

Si te-am adus IUBITE,acolo langa mine,

Ca sa-ti ascult TACEREA..ca doar atat imi dai!

Si valurile albe ne mangaiau cu soapte,

Nisipul cald si umed,ne imbratisa cu drag,

Si respiram doar marea ...la pieptul tau IUBITE

Ca sa ascund sub pleoape..o lacrima de jar!

Pe insula pustie raman sa-mi cant IUBIREA,

S-ascult cum TACE marea..si sa privesc in larg...

Acum s-a dus si noaptea si a ramas doar ziua...

In care stiu azi sigur ....TU..nu mai vi la mal!

La o margine de lume

La o margine de lume.....




Nu sunt ce par a fi -
Nu sunt
Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!...
Dar fiindcă m-am născut fără să ştiu,
Sau prea curând,
Sau poate prea târziu...
M-am resemnat, ca orice bun creştin,
Şi n-am rămas decât... Cel care sunt!


Viata este o scena minunata ,o scena pe care fiecare dintre noi urcam timizi la inceput si jucam rolul care noi consideram ca se potriveste, dar niciodata nu vom sti exact daca am ales bine ...iar scenariul uitam sa-l citim sau poate din prea multa comoditate consideram ca pe parcursul piesei vom reusi sa improvizam ceva de moment....

Fiecare dintre noi este "unic",fiecare se comporta intr-un anume fel..intodeauna cautam sa fim apreciati,sa fim observati...sa fim laudati pentru "prestarea"avuta..pe scena...dar nu tinem cont de esenta "rolului"jucat...orcat de mult iti doresti sa porti masca de "actor"desavarsit la un moment dat...ti se pare ca piesa a fost "regizata" gresit ca ..scenariu e "prost"scris..fara sa te opresti o clipa sa te uiti in oglinda din vestiar sa -ti dai jos masca si sa-ti speli fata de fard...

Atunci cand esti pregatit sa te privesti in "oglinda sufletului", cand doresti cu adevarat sa te cunosti ,atunci incepe defapt marele act din piesa care o vei ..juca dar in alt "stil"...atunci vei intelege ca tu esti foarte important ca trebuie sa ai incredere in tine pentru a putea acorda incredere celor din jurul tau...vei putea sa te respecti si sa acorzi respect si celor din jurul tau....vei reusi sa te iubesti...si vei intelege ca doar asa poti darui si primi iubirea la care visezi...vei fi TUdoar TU...si restul "actorilor"de pe scena te vor privi si nu vor intelege pe deplin ..."schimbarea"dar tu nu mai vei dori sa fi inteles de ei...apreciat si ...elogiat.. de public....vei pasi foarte sigur pe scena ,vei sti intodeauna ca poti sa susti usor si sigur orice rol si vei radia de fericire pentru ca atunci intr-adevar esti pregatit sa cobori fara sa cazi sau sa te impiedici de scari ...esti pregatit sa ..iubesti ..pentru ca te-ai descoperit pe tine si ai inteles ce inseamna IUBIREA.....

Mai departe ...drumul nu va fi usor dar cu siguranta intodeauna vei sti foarte bine sa alegi...vei simti..mai mult cu inima ...iti vei deschide "usa"care cu buna stiinta ai inchis-o candva ...undeva ..demult,vei lasa "sufletul"sa zboare fara teama ca se va rani de nori pufosi...vei intelege ca fiecare rasarit si apus de soare este minunat,ca fiecare strop de ploie si fulg de nea pe fata ta nu mai inseamna "lacrima"ci doar o atingere ca o adiere usoara de vant prin par.....vei fi atat de fericit ca poti sa vezi toata aceasta frumusete din jurul tau...aceasta explozie de culoare si sunet...si vei sti atunci ca ai gasit ce cautai mereu....."sufletul pereche"..il vei recunoaste fara "scenarii"...il vei simti ..te va simti...si de-abia atunci poti sa spui ca DA...sunt un INTREG....simt ca fac parte din tot ce ma inconjoara si ma simt minunat pentru ca pot sa vad si sa simt frumusetea si gustul desavarsit al ...IUBIRII!!

Bogatii si saracii

”Există oameni săraci care veți descoperi că sunt imens de bogați.
Nu au nimic, dar sunt bogați.
Bogăția lor nu este în lucruri, ci în ființa lor, în experiențele lor multidimensionale.
Și există oameni bogați care au totul, dar sunt absolut săraci și găunoși și goi pe dinăuntru.
În străfundul lor nu este decât un cimitir.”
Petre Ţuţea